Aproape 1.500 de medici sunt necesari pentru acoperirea nevoilor existente. Lipsa serviciilor medicale primare îi obligă pe mulți pacienți să parcurgă zeci de kilometri și pune presiune pe unitățile de primiri urgențe.
România se confruntă cu un deficit grav de medici de familie, iar efectele se resimt în special în comunitățile rurale. Datele centralizate la finalul anului 2025 arată că 1.055 de localități nu aveau suficienți medici de familie. Pentru acoperirea necesarului ar mai fi nevoie de 1.473 de specialiști.
În 175 de localități nu existau deloc servicii de medicină de familie. Alte 335 de comunități erau deservite prin puncte de lucru ale unor medici care își desfășurau activitatea principală în alte zone. Situația a fost semnalată public de Alina Ion, care atrage atenția că lipsa medicilor de familie afectează accesul populației la consultații, monitorizare și tratament.
„O țară bolnavă, fără medici, ce șanse are să supraviețuiască?”, este întrebarea lansată de Alina Ion.
Pentru numeroși pacienți din mediul rural, o consultație înseamnă un drum de zeci de kilometri până la camera de gardă a unui spital din reședința de județ. Internetul a ajuns în aproape fiecare comunitate, însă accesul direct la un medic rămâne limitat în multe sate.
Unitățile de primiri urgențe, sufocate de pacienți
Lipsa cabinetelor de medicină primară contribuie la aglomerarea secțiilor de urgență. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, numărul prezentărilor depășește, în perioadele aglomerate și în sezonul estival, 500 de pacienți în 24 de ore.
La UPU a Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași sunt înregistrate peste 100.000 de prezentări anual. O parte dintre pacienți au nevoie de intervenții urgente, în timp ce alții ajung la spital pentru probleme care ar putea fi evaluate și tratate într-un cabinet de medicină de familie.
Această situație crește timpul de așteptare, solicită personalul medical și consumă resursele destinate cazurilor grave. În lipsa unor alternative accesibile, la UPU ajung și persoane neasigurate sau pacienți care nu își permit plata unei consultații.
Cabinete și stimulente pentru medicii care aleg mediul rural
Alina Ion susține că problema nu se rezolvă prin constatări și promisiuni. Printre măsurile propuse se află reducerea birocrației care ocupă timpul medicilor și simplificarea sistemelor informatice folosite în cabinete.
Medicii tineri care aleg să profeseze în mediul rural ar trebui să primească prime de instalare, locuințe de serviciu, facilități fiscale și sprijin pentru dezvoltarea cabinetelor.
Primăriile ar putea pune la dispoziție spații renovate, dotate și scutite de chirie. Autoritățile ar trebui să finanțeze și personalul auxiliar, precum asistenții și secretarii medicali, pentru ca medicii să se concentreze asupra pacienților.
O altă măsură vizează schimbarea modului în care medicina de familie este prezentată în universități. Specialitatea trebuie tratată ca o componentă clinică importantă a sistemului medical, nu ca un serviciu destinat trimiterilor și documentelor administrative.
„Fără o rețea puternică de medici de familie, spitalele se vor prăbuși sub propria greutate, iar noi vom continua să fim europeni doar pe hârtie”, avertizează Alina Ion.
Accesul la servicii medicale de bază nu ar trebui să depindă de localitatea în care trăiește pacientul. Fără investiții în medicina de familie, distanța dintre comunitățile rurale și marile centre medicale va continua să crească.
