Luna august este un prilej de a ne aminti cu recunoștință de câteva dintre personalitățile care și-au legat destinul de 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 și de cercetarea patrimoniului dobrogean. Prin munca, descoperirile și dăruirea lor, au contribuit la cunoașterea istoriei Dobrogei și au lăsat o moștenire care continuă să inspire generațiile de astăzi.
La 𝟒 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟏𝟗𝟔𝟗 trecea în eternitate 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐂𝐚𝐧𝐚𝐫𝐚𝐜𝐡𝐞 (𝟏𝟖𝟗𝟔–𝟏𝟗𝟔𝟗), personalitate care a pus bazele muzeografiei moderne în Dobrogea. Director al Muzeului Regional al Dobrogei între 1957 și 1969, a reorganizat instituția, a inițiat cercetările sistematice la Tomis și a avut o contribuție decisivă la valorificarea patrimoniului arheologic al regiunii. Numele său este legat de descoperirea și valorificarea Edificiului Roman cu Mozaic, de cercetarea Termelor Romane, de Tezaurul de Sculpturi și de dezvoltarea muzeelor de la Histria, Adamclisi și Mangalia. Tot în timpul conducerii sale au fost puse bazele Sesiunii Științifice Internaționale Pontica, iar primele două volume ale revistei cu același nume au apărut sub coordonarea sa. Prin activitatea sa, Vasile Canarache a pus temeliile instituției pe care o cunoaștem astăzi.
La 𝟏𝟒 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 evocăm memoria numismatului dr. 𝐑𝐚𝐝𝐮 𝐕𝐢𝐨𝐫𝐞𝐥 𝐎𝐜𝐡𝐞𝐬̗𝐞𝐚𝐧𝐮 (𝟏𝟗𝟒𝟑-𝟏𝟗𝟗𝟖), unul dintre cei mai importanți specialiști ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța în domeniul numismaticii antice, la 28 de ani de la plecarea sa dintre noi. După absolvirea Facultății de Istorie – Secția Istoria Veche a României, Universală și Arheologie din cadrul Universității din București și o scurtă perioadă în care a fost profesor de istorie la o școală din județul Giurgiu, și-a început activitatea la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, unde a organizat Cabinetul Numismatic și a contribuit la valorificarea uneia dintre cele mai importante colecții de monede din România. Între 1 iulie 1967 și august 1977 a fost muzeograf și șef al Cabinetului Numismatic. Pe lângă activitatea de cercetare și participarea la săpături arheologice, Radu Viorel Ocheșeanu a inițiat „Cronica numismatică dobrogeană”, ducând-o până la numărul V. Studiile sale au rămas lucrări de referință pentru cercetarea monetară a Dobrogei antice, iar contribuția sa continuă să fie valorificată de specialiști și astăzi.
Înzestrat în egală măsură cu vocația cercetătorului și cu aceea a ctitorului de instituții, la 𝟏𝟔 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 comemorăm nașterea prof. dr. 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐑𝐚̆𝐝𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮 (𝟏𝟗𝟑𝟐 -𝟐𝟎𝟎𝟎). Venit la Constanța în anul 1956, și-a dedicat întreaga carieră cercetării Dobrogei și dezvoltării Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe care l-a condus timp de aproape două decenii. Numele lui Adrian Rădulescu este legat de cele mai importante monumente și situri arheologice ale Dobrogei – Tomis, Edificiul Roman cu Mozaic, Mormântul Pictat Hypogeu, Tropaeum Traiani, Histria și Callatis -, fie prin cercetarea lor, fie prin proiectele de restaurare și punere în valoare pe care le-a coordonat.
Dincolo de activitatea științifică, Adrian Rădulescu a fost un veritabil „om al cetății”. A avut un rol decisiv în înființarea Universității „Ovidius” Constanța, devenind primul rector al instituției, iar după evenimentele din decembrie 1989 a fost primul primar al municipiului Constanța și, ulterior, primul prefect al județului.
Între personalitățile pe care le evocăm în luna august se numără și dr. 𝐙𝐚𝐡𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐂𝐨𝐯𝐚𝐜𝐞𝐟 (𝟏𝟗𝟒𝟐–𝟐𝟎𝟏𝟒), cercetător a cărui activitate este indisolubil legată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Din 1967 și până la sfârșitul carierei, și-a dedicat activitatea cercetării și valorificării patrimoniului arheologic dobrogean. La 𝟐𝟑 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 se împlinesc 12 ani de la dispariția sa.
Animată de dorința de a aduce la lumină mărturiile trecutului, a participat la zeci de campanii de cercetare și săpături arheologice desfășurate la Constanța, Mangalia, Agigea, Castelu, pe traseul gazoductului Rusia–Bulgaria, dar mai ales în marile cetăți ale Dobrogei antice: Sacidava, Tropaeum Traiani, Capidava, Carsium și Ulmetum. Dintre toate siturile pe care le-a cercetat de-a lungul carierei, Capidava a rămas cetatea sa de suflet, locul căruia și-a dedicat cea mai mare parte a activității sale științifice și pe care l-a adus mai aproape de public, prin numeroase studii și cercetări. Pentru colegi și discipoli, Zaharia Covacef a rămas modelul cercetătorului riguros și generos, al cărei nume este sinonim cu eleganța intelectuală .
Fiecare dintre aceste nume reprezintă o filă importantă din cercetarea arheologică românească și din evoluția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. La distanță de ani sau chiar decenii, moștenirea lor continuă să se regăsească în monumentele cercetate, în colecțiile muzeului, în volumele de specialitate și în generațiile de arheologi pe care le-au format.
Sursă: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
