La 28 septembrie se împlinesc 144 de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan (1882-1927), una dintre personalitățile care au marcat profund istoria și arheologia românească. Istoric, arheolog, profesor și membru al Academiei Române, Vasile Pârvan și-a dedicat o parte importantă a activității cercetării trecutului vechi al Dobrogei. Histria, Ulmetum, Tomis, Callatis și numeroase alte situri ale provinciei apar în studiile sale, contribuind la formarea unei imagini mai clare asupra lumii greco-romane de la Dunăre și Marea Neagră. La moartea marelui savant, Nicolae Iorga scria: „cultura românească suferă una din cele mai grele pierderi, mai mult cât aceasta: una ireparabilă”.
În același text publicat în Revista Istorică, Iorga explica de ce dispariția lui Pârvan era atât de greu de înlocuit: „Nu se va găsi nimeni care să unească darurile cele mari adunate în cel care așa de răpede părăsește o glorioasă carieră: cunoștinți arheologice și istorice de o imensă bogăție, o râvnă nesfârșită alături de cea mai sistematică muncă, grija de cel mai neînsemnat detaliu alături de îndrăzneala celor mai înalte ipotese.” Pentru istoricul Nicolae Iorga, toate acestea făceau din Pârvan „un arheolog privit ca egalul oricui, în străinătatea cea mai cultă”.
Născut pe 28 septembrie 1882, la Huruiești, în județul Bacău, Vasile Pârvan a studiat la București și ulterior în Germania. A devenit profesor universitar, director al Muzeului Național de Antichități și membru titular al Academiei Române. Deși a murit la aproape 45 de ani, a lăsat în urmă o operă impresionantă și a pus bazele unor direcții importante în cercetarea arheologică românească.
Pentru Dobrogea, numele lui Vasile Pârvan este legat în primul rând de Histria, dar și de Ulmetum, Tomis, Callatis și alte situri ale Scythiei Minor. Acordând o atenție deosebită izvoarelor arheologice, el a urmărit istoria regiunii din perioade diferite, de la epoci îndepărtate până la lumea greacă, romană și geto-dacică. Mihai Irimia nota, în Pontica: „Într-o viață scurtă, de numai 45 de ani, Vasile Pârvan a desfășurat o activitate cu adevărat uimitoare, atât ca volum, cât și prin calitate”.
Printre lucrările sale se numără „Salsovia”, „Cetatea Tropaeum”, „Cetatea Ulmetum”, „Descoperiri nouă în Scythia Minor”, studiile despre zidul cetății Tomis, precum și cercetările de la Histria. Acestea au adus în atenție monumente, inscripții și alte artefacte care puteau oferi informații despre comunitățile de pe țărmul Pontului Euxin. Irimia observa că Pârvan este cunoscut mai ales prin „contribuțiile sale monumentale asupra arheologiei sau istoriei geto-dacice și greco-romane”.
În paginile Analelor Dobrogei, D. Stoicescu îi făcea, în 1927, un portret impresionant: „Era un creator senin, un constructor foarte lucid al poveștii adevărate a neamului său, pentru care cerea și mărturia rămășițelor infime, a cioburilor ruginite, a hârburilor și pietrelor ascunse sau pierdute sub pulberea vremurilor, ori gunoiul stupidităței barbare.”
Iar despre Histria, cetatea căreia Vasile Pârvan i-a dedicat o parte importantă a muncii sale, Stoicescu scria: „El le-a strâns cu dragoste și înțelepciune, le-a observat, le-a reconstituit, le-a comparat cu ce văzuse în alte părți, le-a determinat întrebuințarea, locul și timpul, înțelesul, viața și… ca un vrăjitor a trezit de sub miile de ani o cetate splendidă cu viață de secole, cu o istorie bogată și demnă (…) lumina helenică: Histria!”
Vasile Pârvan a avut un rol definitoriu în dezvoltarea școlii de arheologie, punctat de Nicolae Iorga în evocarea sa, căci prin talentul său organizatoric a sprijinit „crearea unui învățământ al arheologiei din care a ieșit o întreagă pleiadă de tineri erudiți cu cari orice națiune s-ar putea mîndri”. La 144 de ani de la nașterea sa, numele lui Vasile Pârvan rămâne legat de istoria arheologiei românești și, în mod aparte, de cetățile Dobrogei pe care le-a adus mai aproape de public.
Reclama zilei: „Se acordă mare rabat – A sosit – Cărți școlare primare și secundare – La Librăria ALBANIA – Constanța – str. Carol 30 – local propriu – Requisite Școlare având un însemnat stoc, desfidem orice concurență – Tot felul de caete confecție proprie – Sucursala ALBANIA strada Mangalia no. 28 – Rabat special pentru elevi” (Dacia, 28 septembrie 1928)
Bibliografie
Mihai Irimia – Preistoria în preocupările lui Vasile Pârvan, în Pontica 15, 1982
D. Stoicescu – La moartea lui Vasile Pârvan, în Analele Dobrogei, anul VIII, 1927
Nicolae Iorga – Vasile Pârvan, în Revista Istorică, anul XIII, nr. 4–6, aprilie–iunie 1927.
Sursa foto: Expoziție Complexul Muzeal Histria
