În data de 9 martie, în calendarul ortodox se pomenesc Cei 40 de Mucenici martirizați în secolul al IV-lea în Sevastia (Armenia), pentru credința lor în Iisus Hristos. În popor, sărbătoarea poartă numele de „Mucenici”.
Dintre practicile străvechi puse în legătură cu această dată s-a perpetuat în timp obiceiul ca femeile să facă din aluat dospit „mucenici” de formă antropomorfă, pe care apoi îi împart pentru sufletul celor adormiți.
„Mucenicii”, numiți și „sfințișori”, „sânți”, „măcinici” sau „bradoși”, sunt copți în cuptor (Moldova) sau fierți (Muntenia, Oltenia și Dobrogea), unși cu miere de albine și cu nucă măcinată.
În tradiția populară se spune că e bine ca de sărbătoarea „Mucenicilor” să se bea 40 de pahare de vin sau rachiu, în amintirea celor 40 de ostași creștini uciși în Sevastia.
Tot în această zi, în popor sunt sărbătoriți „Moșii”, care sunt în număr de 9. În contradicție cu „Babele” cele hapsâne, aflate sub puterea Babei Dochiei, „Moșii de Mărțișor” sunt blânzi. Țăranul din satul tradițional românesc credea că atunci când „Moșii” bat cu ciomegele în pământ, căldura iese afară, luând locul gerului iernii.
În această zi, se fac și predicții meteorologice: așa cum va fi vremea de „Mucenici”, tot așa va fi și de Paște.
Sursă: Muzeul de Artă Populară Constanța
