Pe 19 și 20 martie a. c., Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța îl omagiază pe marele poet latin Ovidiu, la împlinirea a 2069 ani de la nașterea sa, printr-o serie de manifestări, grupate sub numele „Zilele Publius Ovidius Naso”.
Astfel, joi, 19 martie, ora 13.00, la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, va avea loc o întâlnire cu elevii clasei a IX-a, coordonați de doamna profesor Ana Maria Popa. Bibliotecarii vor purta un dialog cu elevii despre personalitatea poetului și importanța moștenirii culturale ovidiene. Va fi prezentată de asemenea broșura „Patrimoniu ovidian în colecțiile Bibliotecii Județene «Ioan N. Roman» Constanța” de către realizatorul acesteia, bibliotecar Doina Moșoiu.
Vineri, 20 martie, de la ora 10.00, în Sala de evenimente a Bibliotecii, vor avea loc o masă rotundă consacrată creației poetului latin, a receptării ei astăzi, un maraton de lectură din opera lui Ovidiu și prezentarea broșurii „Patrimoniu ovidian”, ce evidențiază însemnătatea fondului de carte Publius Ovidius Naso în cadrul Bibliotecii Județene Constanța.
Participă la masa rotundă: Cristina Tamaș (scriitoare), Ovidiu Dunăreanu (scriitor, președintele Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România), Florentina Nicolae (prof. univ. dr. habil., Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius” Constanța), Ionel Alexe (bibliograf, Biblioteca Județeană Constanța).
Vor interpreta fragmente din opera lui Ovidiu: Dana Trifan Enache (actriță, conf. univ. dr., Facultatea de Arte, Universitatea „Ovidius” Constanţa), Raluca Cheleșu și Teodora Parpală (actori, absolvenți ai Facultății de Arte, Universitatea „Ovidius” Constanța), Nicoleta Popa (elevă, Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța).
Evenimentele sunt organizate de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța în colaborare cu Universitatea „Ovidius” Constanța, Centrul de Cercetare Științifică și Creație Artistică EUXIN din cadrul Facultății de Arte, Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.
Publius Ovidius Naso
Așa cum scrie el însuși în Tristia IV 10, Ovidiu s-a născut la 20 martie 43 î.Hr. în orașul Sulmo (astăzi: Sulmona), situat în Italia de mijloc, la aproximativ 140 km depărtare de Roma. Tatăl său aparținea nobilimii și-l destinase funcțiilor publice. După un scurt studiu al retoricii, Ovidiu se dedică totuși carierei artistice. Își completează cultura la Atena și, împreună cu prietenul său, poetul Aemilius Macer, întreprinde o călătorie în Sicilia și Asia Mică.
Întors la Roma, intră în cercul literar condus de Messalla Corvinus și duce o viață extravagantă, lipsită de griji, în mijlocul protipendadei romane. Operele lui sunt pe placul înaltei societăți și printre protectori se află însuși împăratul Octavian Augustus. După moartea lui Horațiu (8 î.Hr.), Ovidiu devine cel mai cunoscut și apreciat poet din Roma.
În toamna anului 8 d.Hr., în timp ce poetul se afla pe insula Elba, în mod neașteptat, fără un vot prealabil al Senatului, Augustus hotărăște exilarea lui Ovidiu la Tomis, pe țărmul îndepărtat al Pontului Euxin. Forma de exil la care a fost supus era relativ ușoară și nu cuprindea clauza aquae et ignis interdictio (în sensul de „proscris în afara legii”). Motivele exilului sunt până astăzi învăluite de mister, cu atât mai mult cu cât Ovidiu avea poruncă de a nu comenta decizia lui Augustus.
Ovidiu a scris că motivele ar fi fost „carmen et error”, o poezie și o greșeală. Poezia încriminată poate fi Ars amatoria, care ar fi venit în contradicție cu principiile morale stricte ale împăratului, dar această operă fusese publicată cu câțiva ani mai înainte, fără urmări neplăcute. În Tristia, Ovidiu se referă și la faptul că „ar fi văzut ceva ce n-ar fi fost permis să vadă”. S-a presupus că Ovidiu ar fi putut fi martorul aventurilor amoroase ale Iuliei, nepoata împăratului Augustus.
Ovidiu nu a fost surghiunit, nici deportat, ceea ce i-ar fi luat atât cetățenia romană, cât și averea; a fost doar „îndepărtat” („relegatus”), printr-un simplu edict al lui Augustus, sosind la Tomis cu bunurile sale mobile, servitorii și sclavii și păstrând dreptul de a scrie și de a comunica cu familia și prietenii rămași la Roma. Scrierile poetului de la Tomis conțin informații despre condițiile exilului, dar și despre eterogena populație locală.
Poetul a făcut numeroase încercări, prin scrisori trimise la Roma, să obțină grația lui Octavian. Nici una nu a avut succes. Nici Tiberius, urmașul lui Octavian la tronul Imperiului Roman, nu a anulat edictul de relegare, Ovidiu trăindu-și ultimii ani la Tomis.
Sursă: Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța
