„În primul rând am discutat despre situația din Orientul Mijlociu. Am analizat lucrurile dintr-o perspectivă militară, cu expuneri din partea instituțiilor responsabile despre situația exactă și despre previziuni pe termen scurt, mediu și lung.
Am discutat, foarte important, despre situația românilor din zonă. Am avut o expunere a doamnei ministru de Externe cu privire la situația românilor de acolo. Evident că aceasta este una dintre preocupările noastre importante.
Până în acest moment au revenit din zonă în România aproximativ 5.700 de oameni, dintre care cam 3.700 au fost ajutați, într-un fel sau altul, de autorități, printr-o muncă pe care trebuie să o salut a oamenilor din Ministerul Afacerilor Externe.Am discutat și despre partea politică a acestui conflict. Evident, România, împreună cu țările europene, încearcă prin mijloace diplomatice și politice să oprească acest război care, evident, are consecințe asupra economiei noastre și asupra românilor care trăiesc în zonă, fie că sunt rezidenți, fie că nu sunt rezidenți, fie că au doar cetățenia română, fie că au dublă cetățenie.
Parte din acest efort diplomatic este și o reuniune recentă a reprezentanților Uniunii Europene cu reprezentanții Consiliului de Cooperare al Golfului, care au condamnat atacurile iraniene asupra țărilor din Golf.
doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, în special creșterea prețurilor pe piața internațională ale petrolului.
Aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei asupra situației generale și discuții cu primul-ministru, ministrul Energiei și ministrul Finanțelor asupra diferitelor scenarii la care ne putem aștepta și asupra reacției statului român în funcție de aceste scenarii.
După cum știți, în ceea ce privește gazul, nu petrolul, guvernul a adoptat deja, începând cu 1 aprilie, o schemă de plafonare și control al prețurilor, astfel încât populația și companiile să nu fie afectate.
l treilea punct al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România.
Este vorba despre avioane de realimentare, așa cum s-a discutat deja în spațiul public, precum și despre unele echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.
Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici se spune că ele sunt echipamente non-cinetice.
Ele vor fi, în măsura în care Parlamentul aprobă, în ședința care urmează să aibă loc azi, dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite. Este o colaborare a României cu Statele Unite similară cu colaborarea pe care alte țări NATO o desfășoară în aceste zile.
Așa cum am spus, pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România este nevoie de votul Parlamentului. În urma ședinței CSAT am trimis o scrisoare Parlamentului și vom avea o dezbatere în Parlament.
Subliniez că este vorba despre niște echipamente care sporesc securitatea României.
Deci îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură.”, a spus Nicușor Dan.
