În anul 1923, Constanța nu era încă municipiu și deținea oficial titlul de comună urbană reședință de județ, întrucât așezările Dobrogei se împărțeau în comune urbane (orașele) și rurale (satele). Din acest motiv, Cazinoul era și Comunal, iar Primăria (actualul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța) purta și denumirea de Palat Comunal. Actuala Piață Ovidiu se numea Piața Independenței, iar faleza de astăzi a Cazinoului era Bulevardul General Alexandru Averescu, numit astfel după comandantul armatei române din Primul Război Mondial. În fiecare vară, orașul era luat cu asalt de mii de vizitatori din țară și străinătate iar traficul rutier era unul foarte intens. Peninsula era luată cu asalt de automobile și trăsuri, dar și de mașinile grele ce zilnic aduceau marfă la prăvăliile, restaurantele și hotelurile din zona turistică.
Din acest motiv, în august 1923, autoritățile locale au decis să ia măsuri drastice:
„Primăria Comunei Constanța – Ordonanță – Noi, președintele comisiunei interimare a orașului Constanța… Având în vedere că orașul este și stațiune climaterică și de băi, ceea ce face ca anumite părți din localitate să fie frecventate mai mult de către vizitatori, iar comuna a făcut acele părți anumite lucrări de înfrumusețare ORDONĂM:
Niciun vehicul, fie de tracțiune mecanică, fie de tracțiune animală nu va putea circula pe Bulevardul de Jos din fața Cazinoului.
Niciun vehicul nu va putea circula prin Piața Independenței, decât prin partea dinspre Primărie, în ambele direcțiuni.
Niciun vehicul, fie cu tracțiune mecanică, fie cu tracțiune animală, încărcat cu greutăți, nu va putea circula prin Piața Independenței, ci va urma calea pe străzile Mircea, Cantemir, Marc Aureliu și Lascăr Catargiu (astăzi Nicolae Titulescu). Toți proprietarii și conducătorii de vehicule de orice fel vor lua cunoștință și se vor conforma. Contravenienții vor fi dați judecăței și se vor pedepsi conform legii. Semnat Președintele Comisiei Interimare – Gr. P. Roșu” (Ziarul Dacia, 12 august 1923).
Trebuie ținut seama de un aspect. Când turiștii ajungeau la Constanța, coborau din tren la Gara care se afla în apropierea complexului Palat de Justiție – Palat Regal și Prefectură (Gara Veche a funcționat lângă actuala Judecătorie între anii 1860-1960). De aici, dacă aveau, să spunem, o cazare pe Bd. Elisabeta, de lângă Cazino, puteau lua o birjă și coborau până în Piața Independenței. De aici, se deschideau patru stăzi: Ovidiu și Lascăr Catargiu (astăzi blocate de blocuri, în Piață), Grigore Cantacuzino (astăzi Arhiepiscopiei) și D.I. Sturza (astăzi Revoluției din 22 decembrie 1989).
Dacă alegeai să mergi pe Sturza ajungeai rapid în Piața Basarab și de aici coborai pe strada Remus Opreanu, până la Hotel Carol (Comandamentul Marinei) și la Farul Genovez. Aici jos, lângă Cazino existau cele două bulevarde paralele, despărțite de câțiva zeci de metri: Averescu și Elisabeta. Având în vedere zona, este de înțeles necesitatea de a reglementa strict traficul rutier, mai ales în luna august a anului 1923, cu doar câteva zile înainte de Serbările Mării și de Sfânta Maria…
𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 – 𝑺-𝒂 𝒓𝒆𝒅𝒆𝒔𝒄𝒉𝒊𝒔 𝑴𝒂𝒓𝒆𝒂 𝑺𝒂𝒍𝒂̆ 𝒅𝒆 𝑹𝒆𝒔𝒕𝒂𝒖𝒓𝒂𝒏𝒕, 𝑨𝒏𝒆𝒙𝒂̆ 𝒂 𝑪𝒂𝒛𝒊𝒏𝒐𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑪𝒐𝒎𝒖𝒏𝒂𝒍, 𝒖𝒏𝒅𝒆 𝒔𝒆 𝒔𝒆𝒓𝒗𝒆𝒔̗𝒕𝒆 𝒃𝒖𝒇𝒆𝒕 𝒓𝒆𝒄𝒆, 𝒎𝒂̂𝒏𝒄𝒂̆𝒓𝒊 𝒍𝒂 𝒎𝒊𝒏𝒖𝒕 𝒔̗𝒊 𝒈𝒓𝒂̆𝒕𝒂𝒓 𝒄𝒖 𝒓𝒆𝒏𝒖𝒎𝒊𝒕̗𝒊𝒊 𝒎𝒊𝒕𝒊𝒕𝒆𝒊, 𝒇𝒍𝒆𝒊𝒄𝒊, 𝒗𝒓𝒂̆𝒃𝒊𝒐𝒂𝒓𝒆, 𝒎𝒖𝒔̗𝒄𝒉𝒊, 𝒆𝒕𝒄. 𝑫𝒆 𝒂𝒔𝒆𝒎𝒆𝒏𝒆𝒂, 𝒔𝒆 𝒈𝒂̆𝒔𝒆𝒔̗𝒕𝒆 𝒍𝒂 𝒐𝒓𝒊𝒄𝒆 𝒐𝒓𝒂̆ 𝒅𝒊𝒇𝒆𝒓𝒊𝒕𝒆 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒑𝒆𝒔̗𝒕𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒂𝒔𝒑𝒂̆𝒕. 𝑺𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒑𝒂𝒓𝒂̆ 𝒎𝒆𝒔𝒆 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍𝒆 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒃𝒂𝒏𝒄𝒉𝒆𝒕𝒆. – 𝑪𝒂𝒎𝒆𝒓𝒆 𝒔𝒆𝒑𝒂𝒓𝒂𝒕𝒆 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒅𝒆𝒋𝒖𝒏𝒖𝒓𝒊 𝒔̗𝒊 𝒄𝒊𝒏𝒆 – 𝑫𝒊𝒇𝒆𝒓𝒊𝒕𝒆 𝒃𝒂̆𝒖𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒊𝒏𝒅𝒊𝒈𝒆𝒏𝒆 𝒔̗𝒊 𝒔𝒕𝒓𝒆𝒊𝒏𝒆 – 𝑩𝒆𝒓𝒆 𝒛𝒊𝒍𝒏𝒊𝒄 𝒑𝒓𝒐𝒂𝒔𝒑𝒂̆𝒕𝒂̆ – 𝑷𝒓𝒆𝒕̗𝒖𝒓𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒗𝒆𝒏𝒂𝒃𝒊𝒍𝒆 – 𝑺𝒆𝒓𝒗𝒊𝒄𝒊𝒖 𝒄𝒐𝒏𝒔̗𝒕𝒊𝒊𝒏𝒄𝒊𝒐𝒔. 𝑨𝒏𝒕𝒓𝒆𝒑𝒓𝒆𝒏𝒐𝒓, 𝑵𝒊𝒄𝒖 𝑰𝒐𝒏𝒆𝒔𝒄𝒖. (1923)
Sursa foto: Florentina Bozîntan
