În urmă cu exact 100 de ani, pe 24 septembrie 1926, Constanța era gazda Reginei Maria, fapt ce îl aflăm din ziarul local Dacia:
“Astăzi dimineață, la orele 4, cu un tren regal, a sosit în Portul nostru, descinzând direct la Pavilionul de pe dig, Măria Sa Regina Maria, însoțită de Principesa Elena și de doamnele de onoare. Suverana urmează să rămână la Constanța timp de două zile”.
Pavilionul de pe dig la care se face referire este Cuibul Reginei, construit în 1909-1910 după planurile arhitectului Victor Ștefănescu, pentru prima regină a României, Elisabeta, cea cunoscută în lumea literaturii și sub pseudonimul Carmen Sylva. După moartea Elisabetei (1916) și după Primul Război Mondial (când Dobrogea s-a aflat sub ocupație germano-bulgară) Pavilionul a mai fost folosit sporadic de către familia regală.
Regina Maria nu a venit în 1926 pentru a se relaxa aici, ci pentru a merge să inspecteze lucrările de la viitorul Palat Regal din Mamaia, ridicat între anii 1924-1926 după planurile arhitectului Italian Mario Stoppa. Palatul Regal avea să fie inaugurat în data de 22 august 1927, în prezența principesei Elena și a fiului său, viitorul rege Mihai. Regina Maria a absentat de la eveniment, fiind în doliu după moartea soțului său, Regele Ferdinand, decedat pe 20 iulie 1927. De altfel, în decembrie 1927, Regina Maria avea să doneze Palatul din Mamaia principesei Elena, ea păstrându-și doar o mica casă de odihnă din incinta domeniului regal. Maria a preferat ca din 1927 și până în 1938 să își petreacă vacanțele la Palatul din Balcic.
Pe 24 septembrie 1926, Regina Maria încă credea însă că Palatul din Mamaia va fi locul unde, vara, își va petrece zile liniștite împreună cu soțul ei. Regele Ferdinand începuse însă să aibă deja probleme serioase de sănătate, așa cum aflăm din același număr al ziarului Dacia:
“Regele a fost operat! Suveranul, suferind de pierderi de sânge de natură hemoroidală, a fost supus astăzi, la orele 11.00, unei operații chirurgicale. Operația care a reușit pe deplin a fost făcută de dl. profesor Djuvara, asistat de d-nii profesori Mamulea, Romalo și Cristidi, pe cale de cauterizare”.
Tot pe 24 septembrie, dar în anul 1923, Constanța a fost gazda unui mare concurs de echitație, ziarele urbei relatând detaliile evenimentului:
“După-amiază pe platoul de exerciții al taberei Corpului 5 Armată au avut loc curse de galop cu armăsari și epe (iepe) dobrogene și curse de trap de armăsari și epe înhămate la căruțe, totul în prezența unui public foarte numeros” (Dacia, 25 septembrie 1923).
Din Comisia care a organizat evenimentul au făcut parte prefectul județului N.Negulescu. agronomul Alexiu, directorul zoothenic Gavril Demetrescu și inspectorul veterinar Alexandru Bălășeanu. La finalul concursului au fost acordate premii în bani, “medalii de aur, argint și metal”, precum și diplome toturor celor care au contribuit la îmbunătățirea raselor de animale dobrogene. Tot din Dacia aflăm cine au fost câștigătorii principalelor întreceri. Astfel, la cursa de fond 4000 metri galop, Marin Câlmâc din Caranasuf (astăzi comuna Istria) a obținut locul I și premiul de 2000 de lei, fiind urmat de Panait Mihalache (locul II – 1000 de lei) și de căpitanul Georgescu (locul III -800 de lei).
O altă probă extrem de populară, cursa de 4000 de metri trap cu căruțe și cai dobrogeni a fost câștigată de Dumitru Ștefănescu, din Murfatlar (premiu de 2000 de lei), urmat de Dobre Dumitru (1000 de lei) și Ivan Colin (800 de lei). Din cauza orei înaintate la care s-au încheiat principalele întreceri, alte câteva probe de echitasție aflate în program nu au mai putut avea loc.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐒-𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬 𝐂𝐫𝐨𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐍. 𝐍𝐚𝐠𝐡𝐢, 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐓𝐫𝐚𝐢𝐚𝐧 𝟐𝟑 (𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐏𝐫𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐋𝐢𝐜𝐞𝐮) – 𝐂𝐫𝐨𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐍𝐚𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐚𝐧𝐚̆ – 𝐔𝐥𝐭𝐢𝐦𝐚 𝐩𝐞𝐫𝐟𝐞𝐜𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐫𝐢𝐬 – 𝐓𝐚𝐢𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐬̗𝐢 𝐏𝐚𝐫𝐝𝐞𝐬𝐢𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐃𝐚𝐦𝐞 – 𝐉𝐮𝐫𝐧𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐧𝐨𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐩𝐮𝐬𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞 – 𝐏𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐞𝐧𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞. (𝟏𝟗𝟐𝟔)
Sursă foto: Florentina Bozîntan
