La 3 iunie 1939 s-a născut, în comuna bulgară Gargalâc, arheologul Mihai Bucovală (1939 – 2000), unul dintre veteranii mișcării arheologice și muzeistice din această parte de țară, după cum îl descria Zaharia Covacef în articolul omagial publicat în revista „Pontica”, volumul XXXII.
Al patrulea copil al țăranului colonist Ion Bucovală, s-a mutat la Constanța împreună cu familia, în anul 1940. A urmat cursurile Liceului „Mircea cel Bătrân”, apoi pe cele ale Facultății de Istorie din cadrul Universității București, unde a optat pentru specializarea istorie veche și arheologie, efectuându-și practica pe șantierele de la Histria și Păcuiul lui Soare.
În anul 1963, imediat după terminarea facultății, a fost repartizat la Muzeul Regional al Dobrogei, devenit ulterior Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, instituție căreia i-a rămas dedicat timp de aproape patru decenii. A participat la organizarea și dezvoltarea colecțiilor muzeale și a contribuit esențial la cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului arheologic dobrogean. De numele său se leagă cercetări importante desfășurate la Tomis (inclusiv la Edificiul Roman cu Mozaic), Callatis, Carsium, Ostrov, Păcuiul lui Soare, iar din anul 1979, la Ovidiu, unde a fost descoperită prima fortăreață romano-bizantină de pe limes-ul vest-pontic.
În contextul studierii materialelor arheologice recuperate din necropole, a acordat un interes aparte materialului vitric, iar teza „Sticla de epocă romană în România”, elaborată sub îndrumarea științifică a academicianului Constantin Daicoviciu, i-a adus titlul de doctor în istorie, la 2 iunie 1977.
Activitatea de cercetare a lui Mihai Bucovală a fost variată, dar orientată cu precădere spre necropolele tomitane și sticlăria antică, cu precădere cea romană, iar studiile sistematice și aprofundate i-au adus afirmarea în lumea științifică din țară și de peste hotare.
Dintre lucrările științifice care poartă semnătura reputatului arheolog se impun a fi menționate „Necropolele elenistice la Tomis”, volum publicat în 1967 și „Vase antice de sticlă la Tomis”, apărut în 1968.
Cercetător exigent, pasionat și profund atașat de patrimoniul Dobrogei, Mihai Bucovală a lăsat în urmă o moștenire științifică de mare valoare.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: „𝐂𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏𝟎 𝐌𝐚𝐢 𝐬-𝐚 𝐫𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬 𝐓𝐞𝐫𝐚𝐬𝐚 𝐬̗𝐢 𝐒𝐚𝐥𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐂𝐚𝐳𝐢𝐧𝐨𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚𝐥 𝐢̂𝐧 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞𝐚𝐫𝐚̆ 𝐃𝐚𝐧𝐬 𝐚𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐣𝐚𝐳𝐳𝐮𝐥 „𝐓𝐢𝐯𝐨𝐥𝐢❞. 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐋𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆. 𝐁𝐮𝐟𝐞𝐭 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐬𝐨𝐫𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐬𝐭𝐞❞. (𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚 𝐉𝐮𝐧𝐚̆, 𝟏𝟗𝟑𝟐)
