În după-amiaza zilei de 𝟐𝟕 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟐𝟓, la orele 3 p.m., în portul Constanța a intrat iahtul de lux Sakara. La bordul ambarcațiunii se afla prințul egiptean Amr Mohamed Wahid El-Din Ibrahim (1903-1977), membru marcant al dinastiei Muhamad Ali. Tânărul de 23 de ani era însoțit de o suită numeroasă și de profesorul universitar turc Memet Said Ali Bei, prieten și mentor al său.
Amr Ibrahim nu era primul prinț ajuns la Constanța, dar sosirea sa a fost anunțată cu surle și trâmbițe de către gazetele locale și naționale, întrucât era deja un personaj faimos. Lumea vorbea deja despre el după ce în anul 1921 ridicase pe Nil, pe insula Zamalek din Cairo, un palat extraordinar (ca în 1001 de nopți) care costase, în banii de astăzi, aproximativ 200 de milioane de euro.
Ziarele vremii au relatat că prințul a venit în România pentru a vizita Bucureștiul și alte orașe importante ale țării. Turul făcea parte dintr-un circuit mult mai larg, care avea să îl poarte prin întreaga Europă. După o seară la Constanța Amr Ibrahim a înnoptat pe iaht iar a doua zi, împreună cu suita sa, a plecat cu un tren special, spre București.
În 1943, prințul s-a căsătorit cu prințesa otomană Necla Sultan, nepoata sultanului Mehmed al VI-lea, cei doi locuind chiar în Palatul Zamalek. Cei doi au pierdut palatul și au plecat în exil în anul 1952, în timpul Revoluției din Egipt iar locuința le-a fost naționalizată. Palatul Zamalek găzduiește astăzi Muzeul Național de Ceramică Islamică.
Pe 27 iunie 1926, regele Ferdinand I a acordat cuvenitul exequatur contelui Willem Ignace Henri de Limburg Stirum, numit consul al Olandei la Constanța, având ca circumscripție consulară cele patru județe ale Dobrogei interbelice, Constanța, Tulcea, Calicra și Durostor. Exequatur este autorizația dată de un șef de stat unui consul străin pentru ca acesta să își poată exercita funcțiile în țara în care a fost trimis. În anul 1926 în orașul Constanța funcționau nu mai puțin 18 oficii consulare.
Pe data de 27 iunie 1925 polițiștii urbei cercetau situația transporturilor din Portul Constanța. În ultimul an se înregistraseră numeroase furturi din trenurile de marfă staționate în triaj și din magaziile aflate la diverse dane. În timpul anchetei a fost descoperită o mare fraudă. Oamenii legii au descoperit că un funcționar al agenției de transport Gatorno, care își avea sediu în localitate, își însușise timp de aproape doi ani sume enorme, de câteva sute de mii de lei. Cum operase însă infractorul? Polițiștii au descoperit că el încasa lunar de la firma la care era angajat sume ce reprezentau salariile agenților de pază aflați pe ștatul de plată.
Problema era că însuși funcționarul făcuse ștatul iar cei mai mulți paznici de pe el nu existau în realitate. Agenții fiind fictivi, nu este de mirare că mărfurile firmei Gatorno și ale partenerilor ei nu erau în siguranță și erau adesea sustrase de către hoți. Mai mult, polițiștii au aflat că funcționarul infractor nu se mulțumise doar cu salariile angajaților imaginari. El furase din magazia companiei o importantă cantitate de articole de fierărie. Omul a fost arestat și deferit justiției.
Pe data de 27 iunie 1927 în ziarul Dacia a apărut un scurt articol ce trata un subiect extrem de important. Materialul era intitulat Tot pentru higienă și îl prezentăm integral în cele de mai jos: “Într-o încăpere din strada Cuza Vodă – adevărat focar de maladii grave grație murdăriei ce domnește acolo – dorm laolaltă 30-40 de copii de săteni, angajați de un fabricant de… limonadă, ca să vândă “produsele”, prin oraș, cu “paharul”. Pentru că ne aflăm într-o epocă în care epidemiile amenință să ia proporții, atragem atenția domnului primar asupra relatărilor de mai sus, spre a desființa sursa de infecție atât de periculoasă. Și în afară de aceasta este necesară suprimarea sistemului levantin de a vinde băuturi ca pe ulițele Stambulului, într-un oraș care se pretinde a fi un centru occidentalizat”.
𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 – 𝑺𝒐𝒄𝒊𝒆𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝑻𝒓𝒂𝒏𝒔𝒑𝒐𝒓𝒕 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕̗𝒂, 𝒔𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒂 𝑨𝒖𝒕𝒐𝒎𝒐𝒃𝒊𝒍𝒆, 𝒇𝒂𝒄𝒆 𝒄𝒖𝒓𝒔𝒆 𝒓𝒆𝒈𝒖𝒍𝒂𝒕𝒆 𝒄𝒖 𝑨𝒖𝒕𝒐𝒃𝒖𝒛𝒖𝒍 𝒍𝒂 𝑻𝒆𝒌𝒊𝒓𝒈𝒉𝒊𝒐𝒍 𝑺𝒂𝒕. 𝑷𝒍𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒊𝒏 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕̗𝒂 𝒐𝒓𝒂 6 𝒋𝒖𝒎. 𝒅𝒊𝒎𝒊𝒏𝒆𝒂𝒕̗𝒂 𝒔̗𝒊 𝒍𝒂 3 𝒑.𝒎. 𝑷𝒍𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒊𝒏 𝑻𝒆𝒌𝒊𝒓𝒈𝒉𝒊𝒐𝒍 𝒍𝒂 𝒐𝒓𝒂 10 𝒅𝒊𝒎𝒊𝒏𝒆𝒂𝒕̗𝒂̆ 𝒔̗𝒊 𝒍𝒂 7 𝒑.𝒎. 𝑶𝒓𝒊𝒄𝒊𝒏𝒆 𝒑𝒍𝒆𝒂𝒄𝒂̆ 𝒅𝒊𝒏 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕̗𝒂 𝒍𝒂 3 𝒑.𝒎. 𝒂𝒓𝒆 𝒕𝒊𝒎𝒑 𝒔𝒂̆ 𝒇𝒂𝒄𝒂̆ 𝒐 𝒃𝒂𝒊𝒆 𝒔̗𝒊 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒆 𝒊̂𝒏𝒂𝒑𝒐𝒊𝒆𝒛𝒆 𝒍𝒂 𝒐𝒓𝒂 7 𝒑.𝒎., 𝒊̂𝒏 𝒂𝒄𝒆𝒊𝒂𝒔̗𝒊 𝒛𝒊. 𝑺𝒆 𝒇𝒂𝒄 𝒂𝒃𝒐𝒏𝒂𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒄𝒖 𝒑𝒓𝒆𝒕̗𝒖𝒓𝒊 𝒓𝒆𝒅𝒖𝒔𝒆, 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕𝒏𝒕̗𝒆𝒏𝒊. (1923)
