Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, prăznuită pentru prima dată după canonizare și în Dobrogea, la Mănăstirea Sfântul Ioan Casian din județul Constanța. Există în istoria unui popor momente care nu se uită, ci capătă, peste veacuri, o putere nouă. Există și chipuri de mame în fața cărora cuvintele devin neputincioase. Maria Brâncoveanu este unul dintre aceste chipuri.
Duminică, 16 august 2026, Mănăstirea Sfântul Ioan Casian va găzdui un eveniment cu o profundă încărcătură spirituală și culturală: prima prăznuire, după canonizare, a Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu în Dobrogea, într-o zi în care memoria, credința și arta se întâlnesc sub semnul familiei Brâncoveanu. Manifestările sunt organizate de Școala și Grădinița „Sfinții Martiri Brâncoveni”, ca expresie a cinstirii și asumării spirituale a ocrotitorilor acestei instituții de educație creștină. Pentru comunitatea școlii, Sfinții Martiri Brâncoveni, prăznuiți annual pe 16 august, nu reprezintă doar o filă de istorie, ci un model viu de credință, familie, demnitate și responsabilitate față de generațiile care vin.
Evenimentul va începe la ora 08:00, cu Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și va continua cu vernisajul expoziției dedicate Sfinților Martiri Brâncoveni și Sfintei Maria Brâncoveanu, realizată de artista plastică Simona-Teodora Roșca-Neacșu.
16 august, o zi despre o familie care a ales credința în fața morții – Despre o mamă care a rămas în picioare după pierderea soțului și a patru fii – Despre durerea care nu a învins credința – despre curajul dobândit prin credință.
16 august – o zi despre o moștenire pe care avem datoria să o transmitem mai departe. O zi care pare să poarte un mesaj mult mai tainic. Este ziua imediat următoare praznicului Adormirii Maicii Domnului. Privită prin ochii credinței, această apropiere poate fi mai mult decât o simplă coincidență: ea este o continuare simbolică a chipului Maicii iubitoare care a simțit durerea pierderii Fiului. Cea care a călcat pe urmele pașilor Maicii nu a adus pe lume pe Fiul lui Dumnezeu, dar a fost soția credincioasă a celui căruia îi datorăm în egală măsură ca unui apostol și martir credința noastră strămoșească – Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu. El a ales moartea în locul unei vieți musulmane, pentru sine și neamul său. Și-a văzut proprii fii uciși, dar nu s-a plecat, pentru a transite nouă, celor de azi, ceea ce avem mai sfânt – ortodoxia. Cea care i-a fost soție și mamă copiilor săi, a trăit credința neclintită în fața tragediei jertfei soțului și a copiilor ei: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu. Cinstită până acum doar în sufletele celor care prețuiau dârzenia credinței soțului, iată că, din acest an, este recunoscută oficial ca sfântă, astfel că i se vor putea picta icoane. Mamă a 11 copii, Maria a devenit, fără să aleagă, una dintre cele mai impresionante figuri feminine ale istoriei noastre. În 1714, la Constantinopol, soțul său și cei patru fii – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – au fost martirizați, iar după moartea lor, Maria Brâncoveanu a continuat jertfa tăcută, prelungită prin lacrimi și durerea greu de imaginat, dar care a dus-o sprijinită de Maica Domnului de un braț și de Hristos de celălalt. Astfel că azi, prin martiriul familiei Brâncoveanu noi să ne bucurăm de credința noastră bimilenară. Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu nu este doar o figură a trecutului. Ea poate deveni pentru mamele de astăzi un simbol al puterii de a rămâne în picioare atunci când viața îți ia ceea ce ai mai drag, iar pentru copii și tineri – un reper al unei familii în care credința nu a fost doar spusă, ci trăită până la capăt.
Istoria familiei Brâncoveanu, transpusă în artă
Vernisajul expoziției dedicate Sfinților Martiri Brâncoveni și Sfintei Maria Brâncoveanu aduce această memorie în spațiul artei. Prin lucrările sale, Simona-Teodora Roșca-Neacșu propune o întâlnire între spiritualitatea brâncovenească, patrimoniul vizual românesc și sensibilitatea artistică, recuperând simboluri și elemente ale unei epoci în care credința și cultura au construit o identitate care continuă să ne definească. Demersul artistei se înscrie într-o preocupare pentru arta sacră, iconografie și valorificarea patrimoniului brâncovenesc, lucrările inspirate din ornamentica și documentele epocii devenind o punte între memoria istorică și generația contemporană. Expoziția de la Mănăstirea Sfântul Ioan Casian este, astfel, mai mult decât o prezentare artistică: este un act de memorie, de recuperare culturală și de transmitere a unei moșteniri spirituale.
PROGRAM – DUMINICĂ, 16 AUGUST 2026
08:00 – Sfânta Liturghie Arhierească
Oficiată de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului
După Sfânta Liturghie – Vernisajul expoziției
Vă așteptăm cu drag la Mănăstirea Sfântul Ioan Casian! Com. Târgușor, județul Constanța.
