Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și al Primăriei Cernavodă, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța, organizează, în perioada 13-15 mai 2026, Simpozionul Internațional ,,Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”.
Evenimentul marchează un moment de referință pentru patrimoniul cultural-istoric românesc și universal: împlinirea a 70 de ani de la descoperirea celor două capodopere ale artei Hamangia – „Gânditorul și femeia șezând”. în necropola de la Cernavodă, punctul Columbia D.
În cadrul acestei inițiative cultural-științifice vor fi organizate mai multe activități: comunicări științifice, lansarea catalogului „𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖𝒍 𝑯𝒂𝒎𝒂𝒏𝒈𝒊𝒂 – 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑨𝒙𝒊𝒐𝒑𝒐𝒍𝒊𝒔 𝑪𝒆𝒓𝒏𝒂𝒗𝒐𝒅𝒂̆❞, vernisajul expoziției „𝑭𝒓𝒂𝒈𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊❞ și o vizită documentară la Centrul Hamangia – Muzeul „Axiopolis”, Cernavodă.
Deschiderea oficială a manifestării științifice va avea loc 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟏𝟑 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟏:𝟎𝟎, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității „Ovidius” Constanța. După alocuțiunile oficiale, va fi lansat catalogul „𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖𝒍 𝑯𝒂𝒎𝒂𝒏𝒈𝒊𝒂 – 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑨𝒙𝒊𝒐𝒑𝒐𝒍𝒊𝒔 𝑪𝒆𝒓𝒏𝒂𝒗𝒐𝒅𝒂̆❞, moment urmat de vernisajul expoziției foto-documentare „𝑭𝒓𝒂𝒈𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊❞. Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 13 și 14 mai 2026, grupate în următoarele secțiuni tematice: „𝐴𝑏𝑜𝑟𝑑𝑎̆𝑟𝑖 𝑏𝑖𝑜𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑎𝑡̗𝑖𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑝𝑎𝑡𝑜-𝑑𝑎𝑛𝑢𝑏𝑖𝑎𝑛𝑜-𝑝𝑜𝑛𝑡𝑖𝑐 (𝑚𝑖𝑙𝑒𝑛𝑖𝑢𝑙 𝑉 𝑎.𝐶ℎ𝑟.)”, „𝑆𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑢𝑟𝑖, 𝑠𝑖𝑛𝑡𝑒𝑧𝑒 𝑠̗𝑖 𝑠𝑖𝑚𝑏𝑖𝑜𝑧𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑉𝑒𝑐ℎ𝑒𝑎 𝐸𝑢𝑟𝑜𝑝𝑎̆”, „𝐷𝑒 𝑙𝑎 𝑚𝑒𝑠̗𝑡𝑒𝑠̗𝑢𝑔 𝑙𝑎 𝑎𝑟𝑡𝑎̆ – 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝑠̗𝑖 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡̗𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒”, „𝐺𝑒𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑠̗𝑖 𝑠𝑖𝑚𝑏𝑜𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑖̂𝑛 𝑎𝑟𝑡𝑎 𝑛𝑒𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑎̆” 𝑠̗𝑖 „𝑉𝑖𝑎𝑡̗𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑚𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑉𝑒𝑐ℎ𝑒𝑎 𝐸𝑢𝑟𝑜𝑝𝑎̆”. Vineri, 15 mai 2026, va fi organizată vizita documentară la Centrul Hamangia și Atelierul „Gânditorului”– Muzeul „Axiopolis” Cernavodă.
Organizatorii simpozionului își propun să evidențieze rolul esențial al culturii Hamangia în nașterea civilizației Vechii Europe (mileniul V a.Chr.). Prin abordări interdisciplinare, evenimentul urmărește să pună în lumină complexitatea comunităților neo-eneollitice, relațiile culturale din spațiul carpato-danubiano-pontic și rolul acestor manifestări în evoluția civilizației străvechi din spațiul Europei.
⁕⁕⁕
Au trecut șapte decenii de la momentul în care, în timpul săpăturilor arheologice de salvare efectuate în cimitirul Cernavodă – Columbia D, echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, a descoperit cele două figurine de lut considerate capodopere ale artei universale – „𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒔̗𝒊 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒂 𝒔̗𝒆𝒛𝒂̂𝒏𝒅❞, atribuite comunităților Hamangia.
Artefactele s-au numărat printre numeroasele piese de inventar funerar găsite în această necropolă, situată la marginea de nord a orașului Cernavodă, în vecinătatea șoselei Cernavodă – Capidava. Contextul descoperirilor a fost dificil, deoarece în zonă avuseseră loc alunecări și prăbușiri de teren, multe morminte fuseseră distruse, iar inventarul lor împrăștiat sau amestecat. În timpul săpăturilor de recuperare a artefactelor, pe lângă numeroase vase întregi, fragmente ceramice, perle tubulare tăiate din scoica Spondylus, topoare de piatră, oase umane și de animale, arheologii au găsit și cele două statuete, aflate în stare fragmentară, în apropierea unui schelet, deranjat în timpul alunecărilor de teren.
Cuplul „𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒔̗𝒊 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒂 𝒔̗𝒆𝒛𝒂̂𝒏𝒅❞ impresionează prin simplitate și forța expresivă. Prima statuetă, cu o înălțime de 11,5 centimetri, reprezintă un bărbat așezat pe un scaunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme, sugerând o stare de meditație profundă, expresie a atitudinii echilibrate. Statueta feminină, care măsoară aproximativ 11,4 centimetri, completează scena printr-o prezență calmă și echilibrată, exprimând aceeași stare de meditație profundă. Modelate într-un stil minimalist, fără detalii de vestimentație, cele două personaje pot fi interpretate ca prefigurări ale cuplului divin originar.
Aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, „𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒔̗𝒊 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒂 𝒔̗𝒆𝒛𝒂̂𝒏𝒅❞ au fost incluse în lista scurtă UNESCO, numărându-se printre primele zece creații artistice ale omenirii care nu trebuie să dispară niciodată.https://minac.ro/simpozion-international-zorii…/
