În anul 1934, Ministerul Agriculturii a inițiat, la nivelul întregii țări, organizarea „Săptămânii Fructelor”, o acțiune menită să încurajeze valorificarea fructelor românești, mai precis „intensificarea consumului intern de fructe”. Camerele de comerț s-au conformat solicitării și au pus la cale, cu ajutorul prefecturilor, diverse activități, respectiv conferințe, chioșcuri cu fructe în diverse colțuri ale orașelor, împărțirea gratuită de fructe elevilor, precum și expoziții de fructe în fiecare reședință de județ.
La Constanța, „Săptămâna Fructelor” a fost organizată în perioada 16-21 septembrie 1934. În unele periodice, precum „Viitorul”, se menționează însă că manifestările au fost organizate în intervalul 14-21 septembrie 1934. Pregătirile au început cu mult timp înainte. Dintr-un articol publicat în „Ordinea”, la 7 septembrie 1934, aflăm că, la Prefectură, a avut loc o consfătuire consacrată organizării manifestării. Cu acest prilej au fost discutate inclusiv „inconvenientele unei expoziții județene, știut fiind faptul că județul nostru nu produce în momentul de față decât struguri și ceva prune”. S-a propus, prin urmare, organizarea unei expoziții de anvergură regională, la care să poată participa și producători din alte județe.
Despre desfășurarea expoziției aflăm din „Dobrogea Jună”, ediția din 19 septembrie 1934. Inaugurarea expoziției de fructe dobrogene a avut loc duminică, 16 septembrie, în prezența prefectului județului, V. Bellu, a primarului orașului, Sc. Vulcan, precum și a unor reprezentanți ai autorităților locale și ai Camerei de comerț. Printre cei prezenți s-au numărat Anghel Constantinescu, vicepreședintele Camerei de comerț, directorul serviciului agricol Radu Lipatti, Aurel Butu, I. Oancea, Al Bâcleșanu, Gh. Andreescu, general Stan Popescu, colonel Ceaușescu, Gh. Stețcu, dr. chimist Frangopol.
„Cuvântul de deschidere l-a rostit d. Radu Lipatti, care, în cuvinte bine simțite, a scos în evidență rostul fructelor în economia noastră națională, arătând cu cifre ce bogăție posedă țara prin întinderea viilor și a milioanelor de pomi roditori. Bogăția aceasta nu poate fi însă valorificată pentru că producătorul nu știe încă să sorteze produsele pentru a atrage pe cumpărător, iar acesta din urmă nu este stimulat să cumpere din cauză că nici intermediarul – vânzătorul – nu-i satisface gustul de a înfățișa fructe în cele mai bune condițiuni”, se arată în articol.
Expoziția a fost „minunat aranjată” de inginerul agronom D. Gheorghiu, secretarul Camerei Regionale de Comerț, iar printre expozanți s-au aflat Școala de Agricultură Basarabi, Pepiniera Statului de la Basarabi, Cristu Frangopol și Elena Niculescu din Constanța, frații Saditu din Medgidia, Ionescu-Crunțiu din Basarabi, Dobrescu, I. Dumitrescu și Papamihalopol din Cernavoda.
„Expoziția a fost vizitată de un numeros public, instrumentele pentru combaterea dușmanilor pomiculturei au fost cercetate cu mare interes de vizitatori”, se mai menționează în materialul jurnalistic.
Dincolo de caracterul expozițional, „Săptămâna Fructelor” a reprezentat o inițiativă de modernizare a agriculturii și de educare a producătorilor și consumatorilor.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: „𝐃𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚 𝐛𝐚̆𝐭𝐫𝐚̂𝐧𝐞𝐭̗𝐞𝐢 𝐈̂𝐍𝐂𝐇𝐈𝐑𝐈𝐄𝐙 𝐮𝐧 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̂𝐫𝐜𝐢𝐮𝐦𝐚̆ 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐚𝐟𝐞𝐧𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐮𝐬 𝐝𝐢𝐧 𝟑 𝐜𝐚𝐦𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐭, 𝐮𝐧 𝐠𝐫𝐚𝐣𝐝, 𝐮𝐧𝐚 𝐬𝐚𝐢𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨𝐢, 𝐮𝐧 𝐩𝐨𝐫𝐮𝐦𝐛𝐚𝐫, 𝐨 𝐦𝐚𝐠𝐚𝐳𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞, 𝐠𝐫𝐚̆𝐝𝐢𝐧𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐳𝐚𝐫𝐳𝐚𝐯𝐚𝐭, 𝟏𝟎 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐭 𝐚𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐦𝐞𝐫𝐞𝐚𝐮𝐚 𝐋𝐚𝐳𝐦𝐚𝐡𝐚𝐥𝐞. 𝐃𝐨𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐞 𝐯𝐨𝐫 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚 𝐥𝐚 𝐝-𝐥 𝐃𝐢𝐦𝐚 𝐌𝐚𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚̆❞. (𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚 𝐉𝐮𝐧𝐚̆, 𝟏𝟗 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟑𝟒)
Sursa foto: Viitorul, 19 septembrie 1934, ediție dedicată „Săptămânii Fructelor”
