În toamna anului 1928, o măsură adoptată de Căpitănia Portului Constanța ajungea să fie discutată în presa maritimă din Anglia. Ziarul „Dobrogea Jună” relata, în numărul din 20 septembrie, despre ecoul pe care această dispoziție îl avusese peste hotare, după ce o publicație specializată din Glasgow publicase un articol despre situația creată în portul din Constanța.
Căpitănia Portului Constanța hotărâse ca navele petrolifere să nu mai descarce balastul în incinta portului. Măsura urmărea să păstreze apa bazinului cât mai curată și să înlăture pericolul pe care îl puteau reprezenta resturile de petrol, păcură sau benzină ajunse în apă. Potrivit ziarului constănțean, suprafața bazinului era „veșnic murdar de păcură la suprafața apei, dându-i un aspect oribil și mânjind cu negru nu numai albul imaculat al îmbătrânitelor noastre vase poștale, dar și corpul tuturor vapoarele a căror față se menține cu enormă cheltuială”.
Dispoziția avea însă și consecințe pentru vasele care veneau la Constanța pentru a încărca petrol. Publicația britanică „Fairplay”, apărută la Glasgow, „orașul șantierelor navale din Anglia”, dedicată navigației și intereselor armatorilor, considera că regula fusese introdusă fără ca portul să dispună de mijloacele necesare pentru aplicarea ei în condiții de siguranță:
„Căpitănia portului Constanța a lansat o circulară-ordin prin care obligă toate vapoarele cisterne să-și golească balastul (apa) înainte de intrarea lor în port. (…) La Constanța acest ordin al Căpităniei portului a cauzat multe neajunsuri și întârzieri vapoarelor sosite spre încărcare. Acolo nu sunt remorchere puternice și nu există nici un vas separator de petrol (cisternă plutitoare în care să se deșerte balastul). Pe de altă parte poziția bazinului de petrol este de așa natură încât chiar cu savura (balastul) vapoarele nu pot pătrunde în bazin, în plină siguranță, intrarea fiind relativ îngustă cu cotituri și două brațe protectoare la gura bazinului de petrol. Părerea unor experți cu lungă experiență în acest port este că atât iarna cât și vara, vapoarele ce intră în port fără balast sunt expuse avariilor.”
Discuția nu se oprea însă la aplicarea ordinului. Ziarul britanic considera că, înaintea introducerii unor asemenea reguli, trebuiau pregătite și mijloacele tehnice necesare. În cazul Constanței, soluția indicată era amenajarea unui vas separator în care să poată fi primit balastul, „întocmai cum se procedează în alte porturi similare”.
În articolul reprodus de „Dobrogea Jună”, reprezentanții lumii maritime britanice arătau și că armatorii luau propriile măsuri pentru ca petrolul să nu fie evacuat împreună cu balastul. Totuși, în opinia lor, lipsa unor instalații adecvate putea avea urmări asupra traficului maritim. Ei avertizau că sporirea riscului de avarii ar putea duce la creșterea costurilor de navigație și a primelor de asigurare pentru vasele care operau la Constanța.
Publicarea acestui articol arată cât de atent era urmărită activitatea portului de către lumea navigației europene și cât de strâns erau legate, în epocă, regulile de siguranță, dotările tehnice și desfășurarea comerțului maritim.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: „𝐃𝐞 𝐯𝐚̂𝐧𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐌𝐨𝐚𝐫𝐚 𝐕𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐞𝐫𝐧𝐚𝐯𝐨𝐝𝐚. 𝐒𝐞 𝐯𝐢𝐧𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭̗𝐢𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐓𝐫𝐢𝐛𝐮𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 𝐢̂𝐧 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝐝𝐞 𝟐𝟔 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟑. 𝐒𝐭𝐫𝐢𝐠𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏.𝟑𝟎𝟎.𝟎𝟎𝟎❞ (𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚 𝐉𝐮𝐧𝐚̆, 𝟐𝟎 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟐𝟖)
Sursa foto: Biblioteca Națională Digitală
