Începând cu luna august 2022, Muzeul de Artă Constanța vă propune un pelerinaj artistic pentru a descoperi tainele Muzeului „Dinu și Sevasta Vintilă” din Topalu, secție a muzeului de artă constănțean. Acțiunea face parte din proiectul „Pași pe meleaguri artistice dobrogene”, al cărui scop îl reprezintă redescoperirea patrimoniului artistic dobrogean și va consta în aducerea patrimoniului de la Topalu mai aproape de publicul iubitor de artă. În acest sens, în fiecare lună, pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă Constanța, va fi prezentată o lucrare din patrimoniul muzeului de la Topalu.
În comuna Topalu, situată pe malul Dunării, într-o zonă pitorească din județul Constanța, la doar 7 km de Cetatea Capidava, se găsește cel mai mare muzeu rural de artă din Europa – Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă”. Instituția găzduiește cea mai impresionantă colecție de artă din mediul rural românesc, formată din 228 de opere de pictură, grafică și sculptură, pe care doctorul Gheorghe Vintilă le-a donat comunității, în anul 1960. Muzeul este amenajat în casa părintească a răposatului medic – părinții acestuia fiind primii învățători ai comunei și cei care au construit și prima școală aici, pe care el a donat-o, cu toată colecția de lucrări de artă strânsă de-a lungul vieții, în memoria părinților, comunei sale natale. Lucrările aflate în colecție poartă semnături ale celor mai valoroși artiști din spațiul românesc, printre care Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Octav Băncilă, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu, Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Oscar Han.
OCTAV(IAN) ANGHELUŢĂ – Fetița cu flori
(3 mai 1904 – 17 noiembrie 1978)
„Cu o înzestrare deosebită de desenator, de portretist, cu evidente şi remarcabile daruri pe tărîmul artei compoziţiei, cu o voinţă de înnoire ce poate fi dată de exemplu, Octav Angheluţă ne apare […] ca o fericită împletire de maturitate şi de tinereţe sufletească” – Eugen Schileru, Octav Angheluţă, 1967.
„Metoda de lucru a pictorului comportă o muncă de necrezut. Desenator de mare precizie, colorist exuberant, el nu pictează totuşi decît rareori a la prima, şi obţine clarificarea deplină a imaginii prin reluarea ei de mai multe ori, direct în ulei, de fiecare dată pe altă pînză. Fiecare variantă care fixează alt aspect posibil e lucrată cu aceeaşi pasiune, în culorile proaspete şi factura spontană a unei noi creaţii” – Adina Nanu, Octav Angheluţă, 1968.
